ne place la nebunie ce facem. nu ne-am apuca de altceva. dar, mergem pe 7 ani de cand treaba asta e singura ocupatie si sursa de venit. am trecut prin multe. ne-am bucurat de multe, ne-am intristat de multe, ne-am certat cu multi si de multe ori intre noi. si totusi…au trecut anii astia si suntem impreuna. asta spune ceva. sunt momente cand nu ne mai suportam intre noi. ha…voi ce credeati, ca aici sunt roze, jack si iarba in neuronii lu’ cristi care pare ca s-a nascut fumat si nu a pus joint in gura toata viatza?? aici e un grup de 3 baieti, ca sa ma exprim mai eufemic si sa evit termenul de adunatura. 3 baieti. total diferiti. ne-am certat intre noi nu de multe ori. de foarte multe ori. dar…mortii ma-sii…ceva s-a intamplat si dupa toate paharele sparte, injuraturile spurcate pe gura, amenintarile si chiar ghiarele bagate in gat de unii catre altii, azi suntem AICI !
le spuneam colegilor mei prin 2005, cand eram singurii de pe piatza din noul val de comedianti care traiau la modul profesionist, ca in niste ani ce avea dan chisu in cafenea va fi concurenta noastra. si asa a fost. au ras de mine atunci. e si rau e si bine. ei se plang acum ca nu scriem suficient de mare stand-up si PARODII pe afise si lumea confunda anumite tipare pe care le folosea si vacanta cu stand si – drept urmare – nu mai cumpara bilete la spectacolele lor, noi, la randul nostru, ne plangem de faptul ca avem un afis diferit pentru fiecare spectacol si de multe ori, publicul crede ca si noi vom repeta o buna parte din glume la urmatorul show.
de scurt timp am decis sa mergem si noi in cluburi unde se face comedie, pe acelasi sistem aplicat de colegii nostri. nu schimbam glumele decat atunci cand avem altele mai bune si chiar trebuie sa mai reimprospatam show-ul. in casele de cultura sau in teatrele unde venim cu managerul nostru-mr dragosin, vom respecta vechea conventie – afis nou/spectacol nou. in cluburi vom alege acele glume care merg cel mai bine. nici noi nu suntem chiar tampiti cum parem pentru unii. vedem si noi cum abia dupa un an de zis un set de sute de ori, descoperi noi si noi ‘muguri’ care il fac tot mai apreciat de public. de publicul care nu l-a vazut niciodata.
da. exista si un public care e foarte impatimit pe sistemul de stand-up. care asteapta sa vada cum isi construieste un comediant o gluma de la o luna la alta. dar….am fost in toate orasele, oraselele, satele si comunele din tara asta, incat, dupa atatia ani, ne-am dat seama ce vrea romanul de la comedie.
eu vad aproape in fiecare seara decorul din poza. stam in hoteluri in tara si din afara mai tot timpul. pentru ca ne place. pentru ca am fost in stare sa repetam ani de zile in herastrau, sa ne luam amnezi pentru gesturi obscene in public si tulburarea linistii publice, cand repetam de nebuni momente de comedie pe ninsoare si pe ploaie. am trecut prin despartiri, inmormantari, spitalizari, accidente cu sau fara victime, operatii si divoruturi si totusi, azi, suntem aici ! pentru ca traim pentru treaba asta. unii dintre noi au trecut de 30 de ani, altii se apropie. nu mai suntem copii. viatza ne-a dat si ne-a futut sa ne-ajunga. si totusi suntem aici. sunt nopti in care ma gandesc de ce am continuat dupa ce m-am cerat la cutite in turneu, in 2006, cu voiku in venus si sunt si mai multe nopti in care ne gandim amandoi de ce am continuat cu marius dupa ce am aflat ca face yoga si merge la spiralele celor care fac yoga la costinesti cu si fara misa, in conditiile in care mi se pare un subiect mai mult decat controversat, iar pentru presa e un subiect si mai bun si riscam sa fim mai cunoscuti pentru o bivolariada a unui coleg decat pentru glumele pe care le facem pe scena. habar n-am ! pur si simplu, chiar daca am simtit ca imi vine sa plec din trupa asta pe care am inventat-o, in repetate raduri, din motive mai mult sau foarte intemeiate, astazi, suntem aici. AICI !
sute de mii se vor bucura. altii vor injura. vor injura rau de tot. altii se vor intreba la fel ca si mine, gogu, cristi si nick, dak marius, care face yoga asemeni multor altor oameni din tara si cum fac si alte vedete internationale – madonna, eminem..etc, nu cumva are si legaturi cu misa. el zice de ani de zile ca nu. noi si poate foarte multi nu suntem convinsi de treaba asta.
insa…atunci cand cautam impreuna cu voikul un al 3-lea coleg de trupa, nu aveam in cap ce inclinatii spirituale ar trebui sa aiba. ne gandeam la un om, compatibil cu noi profesional, care sa faca lumea sa rada. si l-am gasit. e problema fiecaruia in ce entitati crede. pana la urma, publicul nostru da bani la spectacole sa-l facem sa izbucneasca in hohote. din ce am vazut pana acum, ne-am facut datoria
poate maine o sa vad o stire in libertatea ca marius de la spitalu’ 9 e yoghin. si chiar e. nu ma deranjeaza. cel putin pe mine personal. eu si colegul meu- cristi – suntem ortodocsi. chiar si marius zice ca e. doar ca practica yoga. e prea putin important. e prea putin important ce ne mai face sa radem cand sunt atatea motive care ne fac sa fim tristi.
managerul nostru – nicolae dragosin (fostul impresar de la vacanta mare din ’92-’99) ne spune mereu ca nu trebuie sa fim cei mai buni. trebuie sa fim cei mai iubiti. nu stiu daca ne-a iesit. e posibil sa fi gresit in multe feluri fata de voi. dar, ce am facut, am facut din tot sufletul. ce se vede in poza, vedem in fiecare zi. mereu turneu. traim doar pentru public. ar fi pacat sa nu gasim o chimie intre noi.
ar fi mare pacat. tin minte si acum, in 2005, la fagaras, la casa de cultura, la festivalul ceapa de aur, abia iesisem dintr-un divortz si eram toatal buimac. fusesem prea tanar sa ma insor si muuult prea tanar pentru un divort. nu as mai face azi greseala. am gasit pe cineva si mi-e pana la urma bine. dar, in secunda aia, eram terminat. plangeam cu zece randuri de lacrimi, mi-am dat doua palme si m-am uracat pe scena, pentru ca ‘americanu’ de la bloc ne prezentase deja si dupa noi trebuia sa intre ‘fara zahar’. nu doresc nimanui sa faca, printre lacrimi comedie. ca e stand-up, pantomima sau cum s-o mai numi ea.
la cateva luni am mers la mare in primul nostru turneu ‘estival’. eram total faliti. era aproape 1 august 2005 si o groaza de impresari ne promisesera dupa ce-l convinsesem pe basesescu sa se tunda cu ‘sexy base’ si andrei gheorghe, ca ne vor lua in turneu pe litoral, noi inca ne plangeam de mila – la propriu, in balcon la marius, in colentina. nu mai aveam fix nici un leu.
noroc cu ai mei care ne-au ‘imprumutat’ niste bani pe care nici azi nu i-am mai returnat, bani suficienti sa ne ajunga pentru 3 zile de stat la cort – cort si ala de la ex-wife si mancare gen marriot – pateu, pateu si uneori pateu. pana la urma am rezistat tot turneul. pana la urma amrezistat pana AZI. nu stiu ce va fi maine. chiar nu am cum sa stiu. dar, stiu ca ‘adunatura’ asta, asa cum a fost ea, a facut sa rada milioane de romani de la noi, din italia sau nemti, croati, rusi, norvegieni si englezi.
ce va fi maine e la voi in teren. tocmai am in buzunar un show nou de comedie. cea mai mare parte a fost deja probat pe la spectacole in tara si ni se pare cel mai bun de pana acum, judecand dupa reactiile voastre.
noi consideram ca suntem mereu la inceput. voi suntenti gata sa INCEPEM?
doru ivanov